“Increderea a devenit un lucru mai pretios ca aurul si mai sensibil ca sticla” – Ovidiu O.
Ai avut dreptate …
ADIO BY sau ADIOBY
Acum dansez pe-un fir de paianjen
Suspendat in intuneric
Si un ansamblu mare in fata mea ia viata
Un contur obscur
Splendid si gigant
C-un ultim pas ajung la forma
Incep sa explodeze miliarde de lumini
Scantei, scantei, scantei
Scantei in tot abisul
Si-n licarirea lor apare
Tarantula
E neagra, mai neagra ca abisul insusi
Mai neagra chiar si ca lipsa luminii
Cu ochi de sange viu si arzator
Si-atat de tare-i fierbe
Ca-n loc de lacrimi
Ies valuri mari de fum
De aburi sangerii ce-i inglobeaza capul
E-un demon sfant al mortii
C-o aura de sange
Pare-amenintator
Si, totusi, ma atrage
Refuz sa mai dansez
Ma duc in zbor spre el
Imensitatea-i scade in apropierea mea
Si cand ajung la el mi-acopera doar palma
Isi scoate-un firisor
Si fix din palma mea
Deasupra il ridica
Si din luciosul fir se nasc in intuneric
Alte mii de luminite
Scantei si scanteite
Ma uit halucinat la ploaia de explozii
Se raspandeste in abis
Ne inconjoara la fel ca celelalte
Imi vine sa dansez si sa le culeg pe toate
E prea multa lumina pentr-un taram de moarte
Ma-nfurii pe paianjen si dau sa il strivesc
Dar cand ma uit in palma
Splendida si giganta tarantula
Statea cu burta-n sus
A murit
Am ramas singur intr-un abis
Intuneric luminat
Lumina intunecata
Negru rupt de explozii
Explozii stinse-n negru
Ma-ntreb
Oare cate tarantule au murit aici ?
La cat de multe stele au lasat in urma
As zice sa sunt multe
Nu-i bine
Daca aici le este dat sa moara atunci
Nu-i bine
Ramane-n urma lor prea multa lumina
Ma-ndrept rapid spre stele si dau sa le culeg
Dar cand s-o iau in mana
Se stinge si dispare
Apoi numai cu ochii se pare ca le-omor
Ma uit adanc in zare si se asterne un
Drum lung de intuneric
Atunci ma-nvart turbat
Am gura numai spume
Si urlu infundat
Mi se inchid ochii si brusc
In juru-mi vad doar liniste si intuneric
Am reu…
Dar pana dau sa-mi termin gandul
Observ o licarire fix deasupra mea
Plutesc pana la ea si o privesc
E parca prea frumoasa
Si misca !
Are picioare !
… e imposibil
un pui de tarantula ?
Pai asta inseamna ca …
Aici nu-i cimitir
Nu-i un taram al mortii
Aici incepe viata pentru acesti mici monstri
O noua luminita
O noua tarantula
Le-am omorat pe toate
In afara de tine
Am sa te iau cu mine
Nu pot sa te las aici singur
Esti doar un pui, esti mic
Si ca s-ajungi gigant
Iti trebuie multa ura
Mult rau, mult intuneric
Deschide-mi vena…
Lasa-te purtat de val
Si ai s-ajungi in inima-mi
Acolo e perfect
E tot ce ai nevoie
Ba chiar ceva in plus
Cum sa ajungi gigant
Splendid si gigant
Cum sa devii la randu-ti
Un demon sfant al mortii
Fara sa te hranesti
Cu o iubire moarta ?
Devoreaz-o incet
Si cresti
Si cresti
Si cresti
Pana devii gigant
Splendid si gigant
Si-apoi in ziua aceea
Imi voi deschide inima
Si voi lasa pe cineva sa intre
Sa o-nfrunti si sa te-nfrunte
Abia astept sa vad daca si inima mea
Va deveni un abis negru
Sau un abis in care va straluci lumina
